Curti si Tribunale Internationale

Curtea internationala de justitie/International Court of Justice/ Cour internationale de justice - organ judiciar principal al Naţiunilor Unite. Este compus dintr-un corp de 15 judecători independenţi, aleşi pentru nouă ani de către Adunarea Generală şi Consiliul de Securitate al ONU. În faţa Curţii pot supune diferende spre soluţionare numai statele.
Pe lânga competenţa contencioasă, Curtea are şi competenţă consultativă, acordând la cerere avize Adunării Generale sau Consiliul de Securitate al ONU.

Curtea Europeană de Justiţie (Curtea de justitie a Comunitatilor Europene) - sediul la Luxemburg, a fost înființată în anul 1952 pe baza Tratatul de la Paris, care a instituit Comunitatea Europeanã a Cãrbunelui si Otelului. Rolul Curtii de justitie este sa asigure uniformitatea interpretarii si aplicarii dreptului comunitar in fiecare stat membru. Curtea de justitie are puterea de a judeca litigiile dintre statele membre ale Uniunii, dintre institutiile europene, dintre companii si dintre indivizi. Este compusă din 27 de judecători şi 8 avocaţi generali. Judecătorii şi avocaţii generali sunt desemnaţi de comun acord de către guvernele statelor membre, pentru un mandat de şase ani care poate fi reînnoit.

Tribunalul de Prima Instanta (TPI) - sediul la Luxemburg, a fost înfiinţat în 1989 printr-o decizie a Consiliului de Miniştri, cu scopul de a consolida garanţiile judiciare acordate persoanelor fizice prin instaurarea unui al doilea nivel al autorităţii judiciare,soluţionând disputele dintre Comisia Europeana şi persoanele fizice sau juridice, precum şi pe cele dintre instituţiile comunitare sau dintre acestea şi funcţionarii lor, şi permiţând astfel Curtii de justitie să se concentreze asupra atribuţiei sale de bază, interpretarea uniformă a legislaţiei Comunitare. Este compus din cel puţin un judecător pentru fiecare stat membru (27 în 2007). Judecătorii sunt numiţi de comun acord de către guvernele statelor membre pentru un mandat de 6 ani care poate fi reînnoit.

Tribunalul de Primă Instanţă are competenţa de a judeca:

- acţiuni directe introduse de persoane fizice sau juridice împotriva actelor instituţiilor comunitare (ale căror destinatare sunt sau care le privesc în mod direct şi individual) sau împotriva abţinerii acestor instituţii de a acţiona. Este vorba, de exemplu, de o acţiune introdusă de o întreprindere împotriva unei decizii a Comisiei prin care i se aplică o amendă;

- acţiuni introduse de statele membre împotriva Comisiei;

- acţiuni introduse de statele membre împotriva Consiliului cu privire la actele adoptate în domeniul ajutoarelor de stat, la măsurile de protecţie comercială („dumping”) şi la actele prin care Consiliul exercită competenţe de executare;

- acţiuni prin care se urmăreşte obţinerea unor despăgubiri pentru prejudiciile cauzate de instituţiile comunitare sau de funcţionarii acestora;

- acţiuni ce au la bază contracte încheiate de Comunităţi, prin care se atribuie în mod expres Tribunalului competenţa de judecare;

- acţiuni în materia mărcilor comunitare;

- recursuri împotriva deciziilor Tribunalului Funcţiei Publice, limitate la chestiuni de drept.

Deciziile pronunţate de Tribunal pot fi atacate în termen de două luni cu recurs, limitat la chestiuni de drept, la Curtea de Justiţie.

Tribunalul Funcţiei Publice (Civil Service Tribunal) a fost înfiinţat în anul 2004 în urma adoptării Deciziei Consiliului nr. 2004/752/CE/Euratom de la 2 noiembrie 2004 pentru înfiinţarea Tribunalului funcţiei publice al Uniunii Europene /European Union Civil Service Tribunal = Tribunal de la fonction publique de l'Union européenne (OJL nr.333, p, 7 - 11).

Acest contencios al serviciului public UE funcţionează pe lângă Tribunalul Primei Instanţe şi are sediul în Tribunalul Primei Instanţe.

Tribunalul Funcţiei Publice este compus din 7 judecători numiţi de Consiliu pentru o perioadă de şase ani care poate fi reînnoită.

Tribunalul soluţionează în primă instanţă litigiile dintre Comunităţi şi agenţii lor, conform articolului 236 din Tratatul CE.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului - instituită prin Convenţia pentru protecţia Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale în forma ei amendată de Protocolul nr. 11, este alcătuită dintr-un număr de judecători egal cu cel al statelor contractante. Judecătorii sunt aleşi de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei pentru un termen de şase ani. Judecătorii îşi exercită funcţiile la Curte în nume propriu şi nu reprezintă nici un stat.

Curtea poate, la cererea Comitetului de Miniştri, să dea avize consultative cu privire la problemele de drept ce ţin de interpretarea Convenţiei şi a Protocoalelor.

Curtea Inter-Americană a Drepturilor Omului (The Inter-American Court of Human Rights) - înfiinţată în 1979, este o instituţie judiciară a Statelor Americane, al cărei obiectiv este aplicarea şi interpretarea Convenţiei Americane a Drepturilor Omului.

Curtea Penală Internaţională permanentă a fost creată prin Statutul de la Roma, adoptat în 1998 şi intrat în vigoare în 2002.

Competenta Curtii Penale Internationale este calificata ca fiind complementara jurisdictiilor penale nationale (art.1).

Curtea isi poate exercita functiile si prerogativele pe teritoriul oricarui stat parte si prin acord special, pe teritoriul oricarui stat.

Sediul curtii este la Haga.

Sub aspectul competentei materiale, Curtea Penala Internationala, poate judeca: crima de genocid, crimele impotriva umanitatii, crimele de razboi, crima de agresiune.

Curtea este alcatuita din 18 judecatori, organizati in: Prezidiu, Sectiunea de Judecata si Sectiunea de Pre-Judecata, Biroul Procurorului si Grefa. Jedecatorii sunt alesi de catre adunarea statelor parti, pe o perioada de 9 ani.

Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie - este localizat la Haga, în Olanda. A fost înfiinţat prin hotărârea 827 a Consiliul de Securitate al ONU. Această hotărâre a fost aprobată la 23 mai 1993 în urma gravelor încălcări ale drepturilor omului comise pe teritoriul fostei Iugoslavii.

Tribunalul Penal Internaţional pentru Rwanda a fost instituit de Consiliul de Securitate ONU la 8 noiembrie 1994 prin rezoluţia 955, în urma evenimentelor sângeroase din perioada 6 aprilie – 19 iulie 1994, 100 de zile în care au fost masacraţi, potrivit datelor oficiale, 800.000 de oameni reprezentanţi ai etniei Tutsi.

Sediul la Arusha (Tanzania), este compus din 11 judecători, aleşi de Adunarea Generală a ONU de pe o listă prezentată de Consiliul de Securitate pentru un mandat de 4 ani. Este de menţionat faptul că statutul Tribunalului prevede imposibilitatea alegerii a doi judecători din acelaşi stat.

Există două grade de jurisdicţie, Camere care judecă în prima instanţă şi o Cameră de apel comună a Tribunalului Penal Internaţional pentru Rwanda şi a Tribunalului Penal Internaţional pentru Iugoslavia, care permite să se asigure unitatea jurisprudenţei.
dirijează activităţile sale în concordanţă cu câteva scopuri bine definite , şi anume :

- contribuţia la procesul de reconciliere naţională
- menţinerea păcii în regiune
- judecarea persoanelor responsabile de acte de genocid, comise în Rwanda şi în statele vecine între 1.01.1994 – 31.12.1994

Tribunalul judecă patru categorii de suspecţi. Din prima categorie fac parte organizatorii propriu- zişi ai genocidului, funcţionarii de stat implicaţi în acte de genocid, criminalii notorii, adică cei care şi-au creat o “faimă” prin numărul de persoane ucise, precum şi violatorii. A doua categorie include complicii la acte de genocid a celor care au cauzat moartea; a treia categorie este destinată persoanelor care au provocat traume deosebit de grave, iar a patra categorie se referă la persoanele care au încălcat proprietatea privată pe parcursul genocidului.

Tribunalul International pentru Dreptul Marii - International Tribunal For The Law Of The Sea (Itlos) - constituit în baza Convenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra dreptului mării (Convenţia de la Montego Bay), din 1982, considerată drept cel mai complex sistem de norme şi principii menit să ordoneze raporturile dintre state în domeniul dreptului mării – o adevărată „constituţie a mării”, după cum a fost denumită –, Tribunalul de la Hamburg reprezintă unul dintre cele mai importante organisme judiciare ale lumii contemporane, rolul său fiind acela de a soluţiona disputele ce pot deriva din aplicarea sau interpretarea prevederilor Convenţiei.

Rolul tribunalului este acela de a judeca disputele referitoare la interpretarea Convenției. Este compus din 21 de membri care au cea mai mare competență și recunoaștere profesională în privința dreptului măriilor.

Autentificare

Edward Murphy despre Cautare

Articole

Reteaua EuroIntegrator (Beta)

Curti si Tribunale Internationale