de Judecător Ion Popa Consiliul Superior al Magistraturii

SECŢIUNEA I – Consideraţii introductive

Statutul magistraţilor pe plan mondial, şi cu precădere al judecătorului a constituit pentru prima dată, la nivelul instituţional cel mai înalt – Organizaţia Naţiunilor Unite – subiect de dezbatere şi reglementare distinctă în anul 1985. În acel an cu ocazia celui de-al 47-lea Congres al ONU pentru prevenirea criminalităţii şi tratamentul delincvenţilor desfăşurat la Milano, în perioada 26 august – 6 septembrie, au fost adoptate „Principiile fundamentale privind independenţa magistraturii „.”Principiile” au fost confirmate de Adunarea Generală a ONU prin rezoluţiile nr. 40/32 din 29 noiembrie 1985 şi 40/146 din 13 decembrie 1985.

Deşi, prin titlu, „Principiile” se referă la independenţa magistraturii, în expunerea de motive se precizează preocuparea pentru stabilirea rolului judecătorului în sistemul judiciar („le role des juges dans le systeme judiciaire et tenant compte de l’importance de leur selection, de leur formation et de leur conduite”).

„Aceste principii au fost stabilite în consideraţia mai ales a judecătorilor de carieră”.
„Principiile” în număr de 20 au fost structurate în 6 mari direcţii de acţiune:
Independenţa magistraturii;
Libertatea de expresie şi asociere (a magistraţilor – n.a.)
Calificarea profesională, selecţia şi formarea.
Condiţiile de lucru şi durata mandatului.
Secretul profesional şi imunitatea.
Măsuri disciplinare, suspendarea şi destituirea
Principiile au fost ulterior promovate şi dezvoltate prin documente europene sau de nivel mondial.
Recomandarea R (94) 12 a Consiliului Europei adoptată de Consiliul de miniştri la 13 octombrie 1994.

În expunerea de motive se precizează că Recomandarea a fost adoptată cu precădere în considerarea:

– „Principiilor” Naţiunilor Unite privind independenţa magistraturii;
– rolului esenţial pe care judecătorii şi celelalte persoane care exercita funcţiuni judiciare îl au în apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale.
– promovării independenţei judecătorilor.
– necesităţii consolidării poziţiei şi puterii judecătorilor pentru instaurarea unui sistem juridic eficace şi echitabil.
Recomandarea se aplică tuturor persoanelor care exercită o funcţie judiciară, cu excepţia acelor cazuri exprese referitoare doar la judecătorii profesionali (salarizare şi carieră).
Recomandarea cuprinde 6 principii:
– principii generale privind independenţa judecătorilor;
– autoritatea judecătorilor;
– condiţii de muncă adecvate;
– asocierea;
– responsabilitatea judecătorilor;
– sancţiuni disciplinare.

Carta europeană asupra statutului judecătorilor a fost adoptată la reuniunea organizată sub egida Consiliului Europei între 8-10 iulie 1998, la Strassbourg, având ca temă de dezbatere statutul magistratului.

În „Cuvântul înainte” de prezentare a circumstanţelor adoptării documentului, se arată că ideea adoptării unei Carte europene a statutului magistraţilor s-a născut în urma numeroaselor reuniuni desfăşurate la nivelul Consiliului Europei pe această temă, idee promovată la reuniunea din iulie 1997, la solicitarea reprezentanţilor a 13 ţări europene, Asociaţiei Europene a Magistraţilor (AEM) şi a Magistraţilor Europeni pentru Democraţie şi Libertate (MEDEL).

..........................................................................................................................................